Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au redus ușor în 2022. România are al doilea cel mai redus DECALAJ salarial la nivelul Uniunii Europene

Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au redus ușor anul trecut, în principal datorită creșterii ratei de participare a femeilor la forța de muncă și a unei scăderi ușoare a șomajului, conform raportului uneia dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din lume, PwC „Women in Work Index”, care analizează piața muncii din 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Totuși, arată raportul citat, evoluția nu a fost suficientă pentru a recupera vârful înregistrat înainte de pandemie, iar decalajul salarial ar urma să fie redus în peste o jumătate de secol, la nivelul țărilor analizate. Un alt studiu pe aceeași temă lansat marți de KeysFin, cu referire la nivelul național, plasează România pe locul al doilea în ceea ce privește decalajul salarial la nivelul Uniunii Europene.

Indicele „Women in Work” (Femeile pe piața muncii – eng.) realizat de PwC a crescut în 2022 cu 1,1 puncte, ajungând la 65,5 puncte, după ce rata de participare a femeilor pe piața forței de muncă a crescut cu 1,3 puncte procentuale, la 70,8%, iar rata șomajului a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, la 6,4%, arată un comunicat de marți al companiei de servicii profesionale.

Raportul ce acoperă 33 de state membre ale OCDE, din care România încă nu face parte, notează însă că o îmbunătățire similară a fost înregistrată și de rata de ocupare în rândul bărbaților, ceea ce sugerează că, mai degrabă decât orice avans spre egalitatea de gen, creșterea indicelui a fost un semn al unei evoluții pozitive la nivel macroeconomic și al redresării pieței muncii post pandemie.

Conform raportului, Luxemburg ocupă primul loc în topul țărilor cu cel mai mare progres pe piața muncii pentru femei, urmat de Noua Zeelandă și Slovenia.

„Penalizarea maternității”, factor declanșator al decalajului salarial

Pe de altă parte, decalajul salarial dintre femei și bărbați a crescut cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 13,8%, iar opt țări analizate în Index au acum diferențe de remunerare mai mari decât înainte de pandemie. Este vorba de Slovenia, Noua Zeelandă, Estonia, Portugalia, Germania, Italia, Israel și Elveția.

Cel mai important factor care determină diferențele salariale între femei și bărbați în reprezintă „penalizarea maternității”. În ritmul actual, va fi nevoie de peste o jumătate de secol pentru a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați, conchid autorii studiului.

Potrivit datelor OECD, veniturile pentru mame în comparație cu tații în primii 10 ani de la nașterea primului copil (măsurată în șase țări OCDE) s-a observat să sunt în scădere cu 60%. Sunt scăderi și, în sens mai larg, în soldurile mai mici ale pensiilor și economiilor pentru pensie ale femeilor la sfârșitul vieții lor profesionale.

„Angajatorii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a construi o cultură echilibrată la locul de muncă, în care femeile să se simtă la fel de implicate ca și bărbații, să fie recompensate în mod echitabil și să aibă un sentiment de autonomie și de apartenență la locul de muncă. Acest lucru va avea un dublu beneficiu: de a crea încredere în întreaga organizație și de a sprijini promovarea femeilor”, a declarat Bob Moritz, președintele PwC Global.

Indicele Global Empowerment realizat de PwC arată că cei mai importanți patru factori de valorizare la locul de muncă pentru femei sunt, de asemenea, și cei mai importanți patru factori pe care femeile îi iau în considerare atunci când decid să facă schimbări în carieră, respectiv remunerarea echitabilă (72%), realizarea profesională (69%), un loc de muncă unde pot fi cu adevărat ele însele (67%) și o echipă care se preocupă de bunăstarea lor (61%). Potrivit analizei PwC, sunt necesare acțiuni politice eficiente pentru a obține o mai mare egalitate de gen la nivel mondial, precum dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, pentru a contribui la reducerea presiunii asupra mamelor și a familiilor.

Topul sectoarelor în care româncele câștigă cel mai mult

Potrivit analizei KeysFin publicate cu ocazia zilei de 8 martie, decalajul salarial este mai redus în cazul româncelor, decât al altor angajate din Uniunea Europeană. „Nu sunt multe topuri care plasează favorabil România pe primele locuri în Uniunea Europeană, însă în 2021 am înregistrat al doilea cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, de doar 3,6% fiind imediat sub liderul la nivelul de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care a înregistrat pentru prima dată în istorie un decalaj salarial negativ, de -0,2%. Înseamnă că femeile din Luxemburg angajate în industrie, servicii și construcții (sunt exceptate administrația publică, apărarea și asigurările sociale), au fost în medie mai bine plătite decât bărbații potrivit datelor Eurostat” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

La polul opus, state mai dezvoltate din punct de vedere economic precum Estonia, Austria sau Germania au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 17,6%-20,5%.

Conform analizei KeysFin, salariul mediu net local a crescut de 2,3 ori în ultimii 10 ani, ajungând la 3,416 lei în 2021, pornind de la ultimele date defalcate de la Institutul Național de Statistică. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu net, s-a redus de la 9,9% în 2012, la 4,6% în 2021.

Româncele au înregistrat cele mai mari venituri în IT&C, unde media a fost de 6.115 lei, administrație publică, domeniu în care femeile au câștigat 5.420 lei lunar și industria extractivă, categorie care le-a adus angajatelor 5.172 lei net pe lună în 2021. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri și restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 1.849 lei în 2021.

Există domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite decât bărbații, iar pe primele locuri se află serviciile administrative & suport, unde româncele câștigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 2.883 de lei net lunar, construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este de 7 ori mai mic decât bărbații, respectiv 52 de mii la nivelul întregii țări), administrație publică (cu 7% mai mult), industria extractivă (6%) sau transport & depozitare (3%) în 2021.

La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2021 se regăsește în intermedieri financiare și în industria prelucrătoare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 29%, respectiv 20% mai mult decât femeile.

La nivelul numărului de angajate (în public și privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 17%, ajungând la 2,4 milioane, în vreme ce numărul salariaților bărbați a crescut cu 12,7%, la 2,7 milioane în 2021. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 517 mii de femei (21% din total femei), în comerț, 463 de mii (19%) și în sănătate & asistență socială, 337 de mii (13,9% din total).

Nivel-record al antreprenoriatului feminin

În ceea ce privește antreprenoriatul feminin din România, acesta a atins un nivel record, arată analiza KeysFin. Astfel, aproape 600.000 de femei sunt acționare sau asociate în companii active pe piața din România, cu 11% peste nivelul din 2019 și cu 46% mai multe decât în 2013, potrivit datelor de la Registrul Comerțului analizate de specialiștii KeysFin.

„Ca pondere, cifra reprezintă aproape 37% din totalul acționarilor și asociaților din România, iar dacă adăugăm și titularele de PFA/ Întreprinderi individuale/ Întreprinderi familiale ajungem la aproximativ 800.000 de doamne implicate direct în afaceri”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Potrivit analizei KeysFin publicate cu ocazia zilei de 8 martie și luând în considerare doar firmele care și-au raportat rezultatele la Ministerul Finanțelor și au avut capitaluri proprii pozitive în 2021, aproximativ 167.000 de companii locale (20% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 171 de miliarde de lei (echivalentul a 35 miliarde de euro) și constituie aproximativ 9% din total în 2021.

Business-urile în care activează româncele în calitate de acționar sau asociat majoritar (>50%) au, în medie, trei salariați, un rezultat net de aproape 150 mii de lei și o cifră de afaceri de peste  un milion de lei, 94% dintre acestea fiind microîntreprinderi în 2021.

Româncele au controlat 98,5% dintre companiile locale cu acționariat feminin, însă nu sunt singurele doamne care apar în topul naționalităților, fiind urmate de investitoare din China, Italia, Germania și Moldova cu ponderi cuprinse între 0,3 și 0,1% din total în 2021.

În total, doamne din peste 100 de țări sunt prezente în calitate de acționar sau asociat direct, majoritar în peisajul de business din România, arată studiul citat.